Consecințele inteligenței artificiale în această societate dominată de aplicații și tehnologii avansate, proiectate cu scopul de a înlocui inteligența umană, determină un număr din ce în ce mai mare de cercetători să își exprime punctul de vedere tot mai frecvent. Aceasta privitor la capacitatea generației de tineri contemporani pe fond social, intelectual și emoțional. Aceștia își pierd capacitatea de a-și folosi mintea în scop constructiv și de a concepe idei originale, fiind tot mai influențați de tentațiile și informațiile care se propagă la nivel mondial, acaparând uneori chiar și cele mai sclipitoare minți, transformându-le, explicit vorbind, într-o felie de pâine prăjită.
Aceasta este, din nefericire, crunta realitate în care trăim, iar singurii vinovați sunt părinții incompetenți, care își lasă copiii să aibă autonomie completă pe internet și în domeniul mass-media, nefiind complet conștienți de faptul că un copil nu are discernământul și spiritul critic suficient dezvoltate. Aceasta are ca rezultat preluarea unei cantități imense de informație greșită și deseori nocivă, folosită ulterior în scopuri violente. Același fenomen se petrece și în cele mai avansate și prestigioase licee și unități de învățământ, cenzura și interzicerea flagrantă a utilizării acestor mijloace de documentare lipsind cu desăvârșire.
De cele mai multe ori, lucrările de control și temele pentru acasă sunt realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, singurul lucru pe care elevul trebuie să-l facă fiind tastarea cererii în motorul de procesare al comenzii. Astfel, nu mai are ocazia de a-și pune mintea la contribuție și de a se familiariza cu tema și problematica pusă în discuție în adevăratul sens al cuvântului. Iar picătură cu picătură, își va pierde abilitățile cognitive, comportamentale, emoționale, critice și conative.
Am să vă dau și un exemplu. Sunt un simplu adolescent de 16 ani, care s-a hotărât într-o noapte să scrie articole într-un jurnal. Totul a început în clasa a opta, anul în care am susținut examenul de capacitate care urma să îmi asigure intrarea în învățământul liceal. La debutul său, exprimarea și vocația mea de a compune și de a folosi exprimarea în scop informativ lăsau mult de dorit, motiv pentru care mă foloseam excesiv de inteligența artificială și informațiile găsite în mediul online pentru a reuși cu temele pentru acasă. Din nefericire, examenul se apropia și eram conștient că nu voi putea folosi internetul în sala de examen. Astfel, am început să mă ambiționez și să rezolv problema exprimării mele sărace citind și informându-mă din diverse biblioteci și lecturi beletristice și documentare. La un moment dat, am ajuns la liman și ziua examenului a sosit. La examenul de limba și literatura română am obținut nota maximă.
Tristul adevăr este că, după un examen, se constată că informația nu a fost consistentă, ci evazivă și de scurtă durată, evaporându-se din minte la prima ocazie când nu mai este accesată, asemenea unor steroizi, dacă vă imaginați. În momentul în care folosim surse de informare rapide și învățăm în ultimul moment, fără a înțelege prea mult din ceea ce avem în față, informația se pierde și creierul nostru se dezumflă asemenea unei mingi de fotbal. Însă, dacă învățăm constant și ne antrenăm mintea prin lectură, jocuri logice și activități educaționale, aceasta va rămâne într-o rutină și va menține un nivel constant.
Din acest motiv, mi-am cultivat pasiunea de a scrie și de a-mi perfecționa exprimarea, acumulând tot mai multe cunoștințe despre gramatica limbii române, îmbogățindu-mi vocabularul și dezvoltându-mi creativitatea. În concluzie, mintea reflectă un mușchi care, dacă nu este antrenat prin citit și prin alte mijloace intelectuale, devine moale și bleg. Dacă ne vom folosi excesiv de aceste multifuncționalități, ne vom aduce singuri pieirea, iar întreaga lume va ajunge să fie dominată de ceea ce nu a fost menit să aibă supremație. Inteligența fără muncă nu face nimic.