Cu bastonul prin conștiințe

Așa firavă cum este democrația în care trăim, ea permite oricărui cetățean cu drept de vot trăitor în această țară, să aibă și să-și exprime opinii, temeri, neliniști, nedumeriri privitoare la ceea ce el, cetățean, trăiește, privitor la ceea ce țara parcurge.

Același cetățean însă trebuie să fie cât de cât obiectiv, să se exprime în limitele unei obiectivități normale.

În cei 31 de ani de la revoluția din Decembrie 1989 s-au dezbătut multe teme, s-au analizat multe situații, dar toate au rămas la același stadiu de dezbatere, de analiză, iar problemele au rămas nerezolvate.

De tot atâția ani România traversează o permanentă criză, o permanentă tranziție. De 31 de ani această veșnică criză a săpat la temelia acestei țări. De 31 de ani ne ”lăfăim” intr-o veșnică tranziție al cărei capăt încă nu l-am atins. Deși se spune că la un moment dat aceasta s-a încheiat.

Dovada că nu s-a încheiat este faptul că în toate domeniile, noi încă bâjbâim, căutăm soluții, toate sunt la început, iar la fiecare 4 ani ne hrănim, trăim cu iluzia că tocmai am pus capăt unei epoci, că suntem la punctul zero și că ne paște o mare cotitură.

Am trecut și trecem dintr-o criză în alta, ele sunt modul nostru de existență. Tranziția nu s-a încheiat, tranzităm sărăcia sub toate formele sale.

Nimic din ceea ce ne-am propus nu am dus la capăt.

Sintetizând, ceea ce ne definește putem exprima așa : OAMENI SĂRACI ÎN ȚARĂ BOGATĂ.

Sărăcia ni s-a infiltrat în toate mădularele și roade, macină, este molimă și se întinde. Oriunde și încotro privești, este numai sărăcie, în tot și în toate.

Și cei ce se scaldă în bani, în avuții, ei tot săraci sunt, sunt săraci sufletește căci liniștea și pacea nu le poți avea când în jurul tău mai totul este năruit.

Suntem un popor sărăcit, sleit de puteri, și totuși, până la urmă, puterea acestei țări va trebui, trebuie să emane de la acest popor.

Dar cine și cum să-l pună pe picioare – cum spune o vorbă din bătrâni – cine îl poate întrema ?

Cui să-i cerem curaj, cinste, sinceritate și onestitate ? Cui să-i cerem a lua frâiele țării, să ridice stindardul, să pornească la muncă, să fie ”purtătorul de cuvânt” al acestui popor și care să nu poată fi păcălit de nimeni și nimic ?

Care și-ar pune chezășie poporului nu numai munca, cinstea sa, dar și viața sa ?

Ar fi oare prea mult, le-am cere prea mult ? Spirit de sacrificiu se cheamă aceasta.

Aceștia să ne apere de cei care vor bate la porțile puterii de pe alte poziții, și care foarte repede se vor erija în slujitori ai poporului, dar aceasta pentru doar câteva zile într-o campanie electorală, căci ajunși la putere, uită de mamă, de tată, uită – cum se spune – de cei cărora le-au promis că le vor aduce luna de pe cer. Care ne-au cerut să-i credem pe vorbe goale, cuvinte deșarte, jurăminte false, pe ”ochi frumoși”.

Acestora le pot face față doar slujitori adevărați ai poporului care să pună la bătaie tot ceea ce este mai demn, mai frumos, mai nobil, mai cinstit, mai corect, mai onorabil și legal și de ce nu, mai duios în sufletul și simțirea lor.

RESPECTUL DE SINE le va da puterea de a învinge.

Acestora le va fi în sarcină să ia măsuri, să găsească soluții, să impună legea, să statornicească și să impună respectul reciproc, într-un cuvânt, să restabilească demnitatea, prestigiul cetățeanului, al poporului român. Aceasta se cheamă FERMITATE, tărie și forță morală, statornicie, acestea le vor da puterea, dar și dreptul de a înfăptui programe.

Aliatul acestora va trebui să fie și CURAJUL care le va insufla forța morală de a înfrunta cu îndrăzneală mentalități, deprinderi păguboase.

Fermitatea acțiunilor lor, fermitatea lor în manifestarea convingerilor lor, tăria de caracter, temeritatea și tenacitatea definesc de asemenea curajul.

Ceea ce va da acțiunilor lor durabilitate, trăinicie, stabilitate, se cheamă CONSECVENȚĂ.

Acționând conform principiilor, convingerilor, credinței, ideilor lor, vor învinge negreșit.

Ceea ce îi va face vrednici de respect și prețuire pentru tot ceea ce vor întreprinde, sunt a lor : onestitate, corectitudine, probitate, stimă și respect de sine, considerație, bunacredință, într-un cuvânt, CINSTEA.

SINCERITATE trebuie să ofere aceștia, franchețe, loialitate, lipsă de prefăcătorie, lipsă de viclenie.

DEMNITATEA lor va restabili și demnitatea cetățeanului.

FIRESCUL lor îi va scuti de situații penibile, îi va apropia de normalul din jurul lor, de firescul cotidian, de firescul cetățean.

Partenerilor lor, cetățenilor, trebuie să le ceară deopotrivă respect de sine, fermitate, curaj, consecvență, cinste, sinceritate, demnitate și firesc.

Numai întruchipând toate acestea, cetățeanul poate fi un aliat de încredere, solidar cu demersul susținătorilor, salvatorilor lor.

Aici, cetățeanul trebuie să se lase informat, instruit, deșteptat, trezit uneori la realitate, deprins cu ordinea și disciplina, ajutat să nu mai cadă pradă capcanelor.

Trebuie ajutat să respingă cuvinte frumos meșteșugite dar aducătoare de păcăleală.

Trebuie sprijinit în a nu mai înghiți minciuna, a nu se mai hrăni cu promisiuni.

Primul pas trebuie făcut însă de către cei ce și-au asumat a-i sprijini, conduce.

Așa cred că poate arăta o ”variantă câștigătoare” pentru România și poporul român.

Dumneavoastră ce credeți ?

…va urma…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.