Remember…istoria noastră (IV)

Principatul Muntenia

Ia ființă în secolul XIII. Întemeietorul este Ioan Basarab (1301-1330) care a unit cele două voievodate de pe Olt. Basarab este probabil de origine cumană. El îi alungă pe tătari, ajungând până la Chilia. Luptă victorios împotriva lui Karol Robert, regele Ungariei, la Posada în anul 1330, zdrobindu-i armata. Cu Basarab începe dinastia Basarab care a domnit până în anul 1659, cu mici întreruperi, după cum urmează :

Alexandru I.Basarab (1330-1365), a primit de la Ludovic cel Mare Făgărașul și Almașul, a ocupat Bugeacul, de unde și denumirea de Basarabia;

Vladislav Vlaicu I.Basarab (1364-1375), numit de către Ludovic cel Mare, duce de Făgăraș;

Radu (1375-1385), frate cu Vlaicu, clădește mănăstirile Cozia, Tismana și Cotmeana;

Dan I (1385-1386), fiul lui Radu, este ucis de partizanii lui Mircea cel Bătrân într-o luptă contra bulgarilor;

Mircea cel Bătrân (1386-1418), frate cu Dan; pe timpul domniei lui, principatul Muntenia cunoaște cea mai mare întindere; s-a luptat cu turcii la Cosovo Polie-Câmpul Mierlei în anul 1389 în cadrul cruciadei creștine; la Rovine, în anul 1394, îl bate pe Baiazid care intenționa să se răzbune pentru participarea lui Mircea la Cosovo Polie; la Nicopole, în anul 1396, cu ocazia cruciadei popoarelor europene; turcii continuă atacurile împotriva Munteniei, motiv pentru care Mircea a închinat țara în anul 1402; după anumiți autori, Mircea a clădit mănăstirea Cozia, unde se găsește îngropat;

Mihaiu I (1418-1420), fiul lui Mircea, a fost ucis de către Dan II;

Dan II (1420-1431), s-a luptat cu turcii, fiind ajutat de Sigismund, regele Ungariei;

Alexandru Aldea (1431-1435), fiul lui Mircea, este primul domnitor care s-a închinat turcilor;

Vlad Dracul (1435-1439), fiu nelegitim al lui Mircea, este ucis de Ioan Corvin pentru că s-a împăcat cu turcii după bătălia de la Varna din anul 1444;

Dan III (1439-1441), rudă cu Ioan Corvin, a luptat în bătălia de pe Câmpul Mierlei;

Vlad Dracul la a doua domnie (1441-1446);

Dan III la a doua domnie (1446-1449), a fost înlăturat de Vlad Dracul;

Vladislav II (1449-1456), este prietenul Ungariei;

Vlad Țepeș (1456-1462), fiul lui Vlad Dracul, a colaborat cu Ungaria contra turcilor, nemaivrând să plătească tributul; a fugit în Ungaria pentru a scăpa de răzbunarea turcilor, care au ocupat Muntenia; prins de Matei Corvin făcând politică duplicitară, este ținut în temniță 12 ani;

Radu cel Frumos (1462-1472), frate cu Vlad Țepeș, este adus la tron de turci, fiind dușman al lui Ștefan cel Mare;

Laiot Basarab (1472-1476), fiul lui Dan, se bate cu Ștefan cel Mare, care se bucura de sprijinul lui Matei Corvin, regele Ungariei;

Vlad Țepeș la a doua domnie (1476), este sprijinit de către Ungaria contra turcilor; clădește mănăstirea Snagov; este ucis de Laiot Basarab;

Radu cel Tânăr Țepeluș (1476-1481), prieten al turcilor;

Vlad Călugărul (1481-1494), frate cu Vlad Țepeș, luptă cu turcii contra lui Ștefan cel Mare;

Radu cel Mare (1494-1507), fiul lui Vlad Călugărul, încheie o alianță cu Polonia și Ungaria contra turcilor; înființează Episcopia Buzăului și Râmnicului; zidește mănăstirea Dealul; este înmormântat la mănăstirea Dealul;

Mihnea cel Rău (1507-1510), fiul lui Vlad Țepeș, se bucură de sprijinul turcilor; este ucis la Sibiu după ce a fost alungat de boierime;

Vlad cel Tânăr Vlăduț (1510-1512), fiul lui Vlad Călugărul, este ucis în bătălia cu Neagoe Basarab care a venit contra sa cu oaste turcească;

Neagoe Basarab (1512-1521), fiul lui Țepeș Vodă, domn foarte pașnic, clădește mănăstirea Argeșului;

Teodosie (1521-1522), fiul lui Neagoe, moare înainte de vreme;

Radu de la Afumați (1522-1523), fiul lui Radu cel Mare;

Vladislav III (1523-1526), a fost sprijinit și apoi ucis de turci;

Radu de la Afumați la a doua domnie (1526-1529), este înmormântat la biserica de la Argeș;

Moise (1529-1530), fiul lui Vladislav III, este ucis de boieri;

Vlad VII Înecatul (1530-1532), fiul lui Vlad V, este aruncat în Dâmbovița unde se îneacă;

Vlad VIII Vintilă (1532-1535), fiul lui Radu cel Mare;

Radu Paisie (1535-1545), dă concurs austriecilor în luptele cu turcii, motiv pentru care este exilat în Egipt;

Mircea Ciobanul (1545-1554), fiul lui Radu cel Mare, luptă contra boierimii; mută capitala de la Târgoviște la București;

Pătrașcu cel Bun (1554-1558);

Mircea Ciobanul la a doua domnie (1558-1559);

Petru Șchiopul (1559-1567), fiul lui Mircea Ciobanul și al Chiajnei, moare în pribegie la Innsbruck unde a plecat după neînțelegeri cu pretendenții tronului;

Alexandru III (1567-1577), fiul natural al lui Mircea Ciobanul;

Mihnea II Turcitul (1577-1583), fiul lui Alexandru III;

Petru Cercel (1583-1585), fiul lui Pătrașcu cel bun, clădește mănăstirea Mislea; termină biserica din Târgoviște; după pribegii prin statele europene, ajunge la Constantinopole unde este aruncat în Bosfor;

Mihnea la a doua domnie (1585-1591), trece la religia mahomedană după ce este mazilit a doua oară;

Ștefan I.Surdul (1591-1592), fiul lui Iancu Sasul;

Alexandru cel Rău (1592-1593), dă concurs turcilor să se stabilească pe teritoriile dunărene unde exploatează populația fără milă;

Mihai Viteazul (1593-1601), fiul lui Pătrașcu cel Bun, frate cu Petru Cercel, măcelărește pe turcii aflați la București în noaptea de 12 spre 13 noiembrie 1594; în vederea luptelor cu turcii, încheie alianțe cu Aron Tiranul și Ștefan Răzvan, domni ai Moldovei, și cu Sigismund Bathory; la 13 august 1595 bate oastea lui Sinan Pașa, la Călugăreni; după victorie, având trupe puține, se retrage, turcii putând să ocupe Bucureștiul și Târgoviște; în octombrie 1595, cu ajutorul lui Sigismund Bathory și al lui Răzvan, eliberează Târgoviștea; în anul 1595, Sigismund Bathory permite habsburgilor prin Rudolf II să-și însușească Ardealul; armata austriacă este condusă de către generalul Basta; tot în 1595, Mihai Viteazul încheie cu Rudolf II o înțelegere pentru ajutor reciproc în lupta contra turcilor; anterior, Sigismund Bathory renunță la domnia Ardealului, după care se răzgândește și vrea să-și reocupe scaunul Ardealului, apelând la sprijinul turcilor; Mihai ajunge în conflict cu Sigismund Bathory atunci când intră în Ardeal, în anul 1599; Sigismund Bathory cedează benevol domnia Ardealului vărului său, episcopul Andrei Bathory; la 28 octombrie 1599, Mihai bate armata lui Andrei Bathory la Șelimbăr, aproape de Sibiu, iar la 1 noiembrie 1599 ocupă capitala Ardealului, Alba Iulia, unde se proclamă domn al Ardealului; în anul 1600, Ieremia Movilă, domnul Moldovei, este învins de către Mihai la Târgul Trotuș, care ocupă Iașii, Suceava și ajunge până la Hotin; la 1 iunie 1600, Mihai se proclamă la Iași domn al Moldovei; se înapoiază pe urmă în Ardeal ca domn al Munteniei, Moldovei si Ardealului, dar pentru scurtă perioadă, fiind astfel primul înfăptuitor al României întregite; Rudolf II nu vede cu ochi buni întărirea lui Mihai și dorește ca Ardealul să fie guvernat de generalul său Basta; așa încât, Mihai atacă trupele imperiale în 1600 la Mirislău; este înfrânt, se refugiază în Muntenia; Ieremia Movilă se bucură de eșecul lui Mihai și, cu sprijinul Poloniei, atacă armata lui Mihai, o zdrobește în pădurea Bucovului lângă Ploiești; după moartea lui Andrei Bathory, Sigismund Bathory încearcă din nou să-și recucerească tronul Ardealului; din acest motiv, Rudolf II angajează pe Mihai ca împreună cu generalul Basta să zădărnicească încercarea lui Sigismund Bathory; la 3 august 1601, armata lui Sigismund Bathory este nimicită în bătălia de la Gruslău; ambii rivali, generalul Basta și Mihai, se înapoiază după această bătălie spre Alba Iulia, capitala Ardealului unde oamenii lui Basta îl ucid pe Mihai la Câmpia Turzii în 1601; cu Mihai se stinge dinastia Basarabilor;

Simion Movilă (1601-1602), fiul lui Ieremia Movilă, este otrăvit;

Radu Șerban (1602-1611), nepotul lui Neagoe Basarab, este învins de către Sigismund Bathory și de către turci, fugind la Viena;

Radu Mihnea (1611-1616), fiul lui Mihnea turcitul;

Alexandru Iliaș (1616-1618), fiul lui Ilie Rareș, nepot al lui Petru Rareș, aduce mulți greci în țară;

Gavril Movilă (1618-1620), fiul lui Simion, este înlăturat de către Radu Mihnea;

Radu Mihnea la a doua domnie (1620-1623);

Alexandru Coconul (1623-1626), fiul lui Radu Mihnea, are apucături prea materialiste; moare la Constantinopol;

Alexandru Iliaș la a doua domnie (1627-1629);

Leon Tomșa (1629-1633), fiul lui Ștefan, aduce mulți greci în țară și pune biruri mari populației;

Mateiu Basarab (1633-1654), duce două războaie cu Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, una la Teleajen în 1637, alta la Ojogeni în 1639; în 1632 bate armata lui Leon Tomșa la București și îl alungă din țară; se tipăresc multe cărți în timpul domniei lui; drept împăcare cu Vasile Lupu, zidește mănăstirea Soveja; ulterior, Vasile Lupu îl atacă pe Mateiu Basarab , dar este înfrânt la Finta;

Constantin Șerban zis Cârnul (1654-1658), fiul lui Radu Șerban, are sprijinul lui Rakoczy; după ce este mazilit, fuge în Transilvania;

Mihnea III (1658-1659), fiul lui Radu Mihnea, apelează la sprijinul tătarilor contra ungurilor și turcilor; ucide pe turcii din Târgoviște, aprinde cetățile turcești de la Giurgiu și Brăila și fuge în Transilvania;

Gheorghe Ghica (1659-1660), albanez de origine, este propriu-zis domn al Moldovei;

Grigore Ghica zis Grigorașcu (1660-1664), luptă cu turcii, contra austriecilor; mazilit, se stabilește la Constantinopol;

Radu Leon (1664-1669), fiul lui Leon Tomșa, protejează pe greci, strânge mari averi;

Antonie din Popești (1669-1672), persecută pe grecii din funcții publice;

Grigore Ghica la a doua domnie (1672-1674);

Gheorghe Ghica (1674-1679), propriu-zis domn al Moldovei;

Șerban Cantacuzino (1679-1688), dă concurs turcilor la asedierea Vienei; încurajează manifestațiunile culturale în țară;

Constantin Brâncoveanu (1689-1714), domn timp de 25 de ani, adună o avere fantastică; clădește mănăstirea de la Hurez; ține când cu turcii, când cu austriecii, se aliază cu Petru cel Mare al Rusiei contra turcilor; prins de turci, este decapitat la Constantinopol împreună cu fiii săi; soția sa îi aduce trupul și-l înmormântează la București la biserica Sfântul Gheorghe cel Nou;

Ștefan Cantacuzino (1714-1716), fiul lui Constantin Stolnicul, este ucis la Constantinopol împreună cu tatăl său, din cauza prieteniei sale cu austriecii;

Nicolae Mavrocordat (1716-1730), este domn și în Moldova;

Constantin Racoviță (1730-1731), este domn și în Moldova;

Constantin Mavrocordat (1731-1733), fiul lui Nicolae Mavrocordat, este de șase ori domn al Munteniei și de patru ori domn al Moldovei; introduce reforme democratice în favoarea țăranilor; strânge o avere considerabilă;

Grigore Ghica (1733-1735), este domn și în Moldova;

Constantin Mavrocordat la a doua domnie (1735-1741);

Mihail Racoviță la a doua domnie (1741-1744);

Constantin Mavrocordat la a treia domnie (1744-1748);

Grigore Ghica la a doua domnie (1748-1752);

Mateiu Ghica (1752-1753), este domn și în Moldova;

Constantin Racoviță (1753-1756);

Constantin Mavrocordat la a patra domnie (1756-1758);

Scarlat Ghica (1758-1761), fiul lui Grigore, a fost domn și în Moldova; pune mari biruri;

Constantin Mavrocordat la a cincea domnie (1761-1763);

Constantin Racoviță la a doua domnie (1763-1764);

Ștefan Racoviță la a doua domnie (1764-1765);

Scarlat Ghica la a doua domnie (1765-1766);

Alexandru Ghica (1766-1768), fiul ui Scarlat, este mazilit pentru că avea legături amicale cu Rusia;

Grigore Alexandru Ghica (1768-1769), fiul lui Alexandru, a fost domn și în Moldova; aduce mari îmbunătățiri sociale; este ucis de către turci;

În perioada 1769-1774 Muntenia se află sub ocupație rusească.

Alexandru Ipsilanti (1774-1782), grec de origine, a fost domn și în Moldova; domnia sa a fost o perioadă de liniște; trăiește în bune relații cu Austria; este mazilit;

Nicolae Caragea (1782-1783), este mazilit datorită uneltirilor Austriei la Poartă;

În perioada 1787-1792 are loc al doilea război ruso-turc.

Mihail Suțu (1791- 1793), grec de origine, domnește și în Moldova de trei ori; uneltește împotriva turcilor; fuge în Rusia pentru a scăpa de răzbunarea lor;

Alexandru Ipsilanti la a doua domnie (1796-1797);

Constantin Hangerli (1797-1799), este ucis de turci;

Alexandru Moruzi (1799-1801), fiul lui Constantin, domnește și în Moldova de două ori; strânge mari bogății; duce tot timpul o politică nesinceră;

Mihail Suțu la a treia domnie (1801-1802);

Alexandru Șuțu (1802), dușman al eteriei grecești, moare otrăvit;

Constantin Ipsilanti (1802-1806), fiul lui Alexandru, domnește și în Moldova; este susținut de ruși; fuge pentru a nu fi pedepsit de turci;

În perioada 1806-1812 are loc cel de-al treilea război ruso-turc, Muntenia fiind sub ocupație rusească.

Ioan Caragea (1812-1818), fiul lui Nicolae, este devotat Rusiei; în timpul domniei lui, bântuie în țară molima de ciumă; este protector al grecilor; strănge averi considerabile; pentru a-i evita pe turci, fuge în Austria;

Alexandru Șuțu la a doua domnie (1818-1821);

Tudor Vladimirescu (1821), fiu de țăran gorjean, este ofițer în armata rusească și revoluționar; este ucis de către Ipsilanti care îl crede dușman al eteriei grecești;

În perioada 1821-1822 Muntenia este sub ocupație turcească. Armata eteristă este zdrobită de turci la Drăgășani.

Grigore Ghica (1822-1828), fiul lui Alexandru, cu el începe seria domnitorilor băștinași, din țară, după încheierea epocii fanariote; fuge în Austria în timpul războiului ruso-turc din perioada 1828-1829;

În perioada 1828-1834 Muntenia este sub ocupație turcească. Comandantul armatei de ocupație rusească este generalul Pavel Kiselef. Acesta aplică prima constituție românească numită Regulamentul Organic, cu reforme politice, administrative și judecătorești.

Domnii impuși Munteniei prin Regulamentul Organic au fost :

Alexandru Ghica (1834-1842), fiul lui Grigore Ghica;

George Bibescu (1843-1848), cu intenția de a guverna, întâmpină opoziția boierimii; abdică și părăsește țara;

În anul 1848 are loc Revoluția din Muntenia.

Guvernul provizoriu este format din : Eliade Rădulescu, capul comitetului revoluționar, Christian Tell, Ștefan Golescu și mitropolitul Neofit.

Regulamentul Organic este înlăturat.

La chemarea rușilor, turcii trimit o armată la București, comandată de Fuad Effendi.

După lupta de la Dealul Spirii, regența formată din Eliade Rădulescu, Golescu și Tell se retrage în Ardeal și urmează perioada caimacamiei, adică a provizoratului :

Constantin Cantacuzino (1848-1849), caimacam, fiul lui Iordache, este susținut de turci;

Barbu Știrbeiu (1849-1853), caimacam, fiul lui Bibescu; este numit în urma Convenției de la Balta Liman, unde turcii se înțeleg cu rușii pentru înăsprirea ocupației principatelor românești; foarte cult, foarte bun administrator în politica internă; se retrage în Franța;

În perioada 1853-1854 Muntenia este sub ocupație rusească.

În perioada 1854-1856 Muntenia este sub ocupație austriacă.

Alexandru Ghica (1856-1858), caimacam, fiul lui Dumitru, activează pentru unirea principatelor românești;

Ioan Manu, Emanoil Băleanu, Ioan Filipescu sunt caimacami în perioada 1858-1859;

Alexandru Ioan Cuza (1850-1862), este ales domnitor și în Moldova, înfăptuind unirea principatului Muntenia cu principatul Moldova;

…va urma…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.