Scurtă statistică despre stăpânitorii regatului Moldovei

În cei 500 de ani de la înființarea principatului Moldova (anul 1360) și până la alegerea lui Alexandru Cuza drept principe al Moldovei (anul 1859), au urcat pe tronul Moldovei 83 de domnitori din țară și străinătate, în medie 6 ani de domnie pentru fiecare. Durata cea mai scurtă de domnie a fost un an, iar durata cea mai mare de domnie a fost de 47 de ani.

De la înființarea sa (1360) și până la începutul domniei lui Ștefan cel Mare (1457), deci în 96 de ani, în principatul Moldova, din cei 14 domnitori, unii au sfârșit fie uciși de boieri, fie orbiți de frați sau rivali la tron, fie otrăviți.

De la începutul domniei lui Ștefan cel Mare și până la 1711 (perioadă în care Moldova este stăpânită prin domni băștinași), foarte mulți au sfârșit, fiecare în parte, fie otrăvit de soție, fie ucis de frate, fie ucis de boieri pentru prietenia cu turcii, fie ucis de boieri pentru traiul desfrânat, fie ucis prin mijlocirea turcilor, fie decapitat de turci.

Rezultă că dintre cei 83 de domnitori, 35% au sfârșit prin a fi uciși, și aceasta s-a petrecut în cea mai mare parte în perioada în care Moldova era stăpânită prin domni băștinași.

Scurt recensământ al mănăstirilor zidite în principatul Moldovei

Alexandru cel Bun zidește mănăstirile Bistrița, Pobrata și Baia.

Ștefan cel Mare zidește mănăstirile Putna, Humorul și Voroneț.

Petru Șchiopul zidește mănăstirea Galata.

Vasile Lupu zidește mănăstirea Stelea din Târgoviște și biserica Trei Ierarhi din Iași.

Grigore Ghica zidește mănăstirile Frumoasa și Pantelimon.

…va urma…