În contrapartidă, dacă putem spune așa, cu cei care ar putea reprezenta soluția salvatoare pentru cetățeanul aparținând unei societăți bolnave și pentru care respectul de sine, fermitatea, curajul, consecvența, cinstea, sinceritatea, firescul le sunt proprii, nuanțându-se ca virtuți aducătoare de sprijin și apărători ai poporului român, ai intereselor acestuia, în contrapartidă cu aceștia deci, se află cei cărora cetățenii le-au pus pâinea și cuțitul în mână, iar ei aruncă, într-un dispreț total, firimiturile de la masa lor.

Sunt cei care în pragul oricăror alegeri, de orice fel ar fi acestea, oferă cetățeanului doar variante ”necâștigătoare”, posibilitatea ca acestea să se transforme în variante ”câștigătoare”, fiind foarte mică, și aceasta pentru că însuși cetățeanul, de fiecare dată refuză (nu știe, nu poate, nu vrea) să pună întrebări cheie, clare, concise și juste care să-l ajute să deslușească pe cei buni de cei răi.

Astfel de atitudini, comportamente ale cetățeanului nu-l ajută cu nimic, nu-i trezesc conștiințe, răspunderi, responsabilități care să-i pună în față, să-l confrunte cu sursa tuturor nevoințelor lui.

Sunt aceștia cei care, vrând, nevrând, ne vor conduce destinele, ne fac să trăim la nesfărșit stări precum nedumeriri, neclarități, nesiguranțe, confuzii, contradicții, controverse, șocuri, stupidități, chiar stupefacții, bizarerii ori bazaconii, temeri, frici, ca într-un final, deloc fericit, să se sfârșească prin a ne deplânge soarta, trista soartă a poporului român.

Suntem și noi, cei care alegem, și mai apoi ne chinuim să facem din aleșii noștri conducători destoinici, înțelepți, contrar de fapt dorințelor lor, într-un final rămânând ca cetățeanul să îndure cu stoicism și sărăcia și umilința, constrângeri de tot felul și călcarea în picioare a demnității sale.

Sunt aleșii cei care polarizează societatea, acolo SUS ei, unii dintre ei, poate cei mai mulți dintre ei, proprietarii de suflete și conștiințe până la un moment dat, iar acolo JOS suflete și conștiințe alterate, popor traumatizat, înrăit, plin de ură, intolerant adesea, tulburat, nedreptățit, înșelat, mințit, furat, frustrat, abuzat, disperat și fără speranța că cineva le va mai purta vreodată de grijă.

Sunt aleșii cei care își aduc aminte la patru sau cinci ani o dată să mai tragă o fugă pe la cetățean, să-i aducă aminte că trebuie să-i înnoiască mandatul și apoi să se retragă liniștiți în hibernare tot atâția ani.

Sunt, cei mai mulți, cei care, patru sau cinci ani te-au fiert în suc propriu, iar acum, în prag de alegeri, cetățene, te scot la alegeri pentru a ieși din coma indusă ori nu, te și fardează puțin ca să-ți acopere zilele negre întipărite pe față (la nevoie te și împăiază dacă situația o cere), doar-doar vei prinde puțin suflu cât să poți bate din palme și să strigi cu disperare, cutare sau cutare să trăiască.

Și ca să nu cazi din picioare, căci mai ai de țipuit până la sfârșitul zilei, îți trec pe sub nas mireasmă de fasole cu ciolan.

Când toate socotelile și le-au încheiat, noi, voi, hămesiți, dar cu conștiința datoriei împlinite, vom, veți fi ușor împinși spre gurile de canal, spre streșini de case dărăpănate, asigurându-se că peste patru sau cinci ani vor regasi din nou, tot aici, la datorie, același popor, același cetățean, dornic să-și înnoiască mandatul.

Sunt cei care (unii) au ”favorizat”, înlesnit, ajutat, grăbit, cauzat plecarea în masă a românilor peste graniță, argumentănd aceasta cu libertatea de circulație dobândită dupa anul 1989.

Sunt cei care au îndurat astfel suflete de copii, mame, soții, soți, tați, bunici, și care nu dau nicio speranță acestora plecați că se vor putea întoarce cândva acasă, reîntregindu-și familiile.

Sunt cei care nu încetează a umili, desconsidera întregi clase sociale prin neascultare, ipocrizie și aroganță cât încape, căci competențele și profesionalismul sunt deocamdată discutabile.

Dumneavoastră ce părere aveți ?

…va urma…